Autorul grec revine la Humanitas Fiction. După „Zorba grecul”, ne delectăm cu „Ultima ispită a lui Hristos”, ambele volume apărute în Raftul Denisei.
Considerată capodopera lui Nikos Kazantzakis, maestru al prozei moderne şi una dintre cele mai neobosite conştiinţe ale timpului său, „Ultima ispită a lui Hristos” propune o monumentală reinterpretare ficţională a Evangheliilor. Romanul a fost ecranizat în 1988 de Martin Scorsese, avându-i în rolurile principale pe Willem Dafoe şi Harvey Keitel. Asemenea cărţii, pelicula a suscitat la rândul ei numeroase polemici.
Nikos Kazantzakis (1883-1957) s-a născut la Iraklion, în Insula Creta, unde a fost şi înmormântat. Între 1902 şi 1906 a urmat Dreptul la Universitatea din Atena, apoi, timp de doi ani, şi-a continuat studiile la Paris, unde a audiat cursurile filozofului Henri Bergson. A străbătut Grecia şi lumea în lung şi-n lat, călătorind ca nici un alt scriitor grec. Aflat veşnic în conflict cu autorităţile din ţară pentru opiniile sale îndrăzneţe (asemenea prietenului său, Panait Istrati, era ataşat ideilor de stânga), deşi a îndeplinit o vreme şi funcţii publice, a găsit mai multă preţuire în străinătate decât în Grecia. A fost nominalizat în mai multe rânduri la Premiul Nobel. A primit în 1956 Premiul pentru Pace la Viena.
În jumătatea de secol dăruită literaturii a fost creatorul unei opere de dimensiuni impresionante: poezie („Odiseea. O continuare modernă” conţine 33.333 de versuri, 1938), proză (în afara celebrei „Viaţa şi peripeţiile lui Alexis Zorbas”, 1946, a scris romane care sunt tot atâtea momente de referinţă ale literaturii secolului al XX-lea – între care „Hristos răstignit din nou”, 1948, „Ultima ispită a lui Hristos”, terminat în iulie 1951, dar publicat în Grecia în 1955, şi „Căpitan Mihalis”, 1953), dramaturgie, memorialistică (autobiografia „Raport către El Greco”, apărută du
