Am fost în România în 2007 şi sunt bucuros să constat progresele care s-au făcut în domeniul aplicării legilor concurenţei.
Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) nu oferă sfaturi, ci adună la un loc contribuţiile partenerilor şi, împreună cu aceştia, elaborează principii care pot fi apoi puse în practică. Ca preşedinte al Comitetului pentru Concurenţă în cadrul OECD de mai mulţi ani, am constatat că România a fost un participant foarte activ, aducând în atenţia noastră cazuri, idei, analize şi întrebări, ceea ce reprezintă esenţa activităţii organizaţiei noastre. Doresc să mulţumesc României şi Consiliului Concurenţei pentru efortul depus în a colabora cu alte state pentru găsirea soluţiilor la problemele aferente acestui domeniu.
Din Raportul de activitate al Consiliului Concurenţei pentru anul trecut şi din intenţiile anunţate pentru viitor am reţinut două aspecte principale. Unul dintre ele se referă la modernizare şi la creşterea eficienţei aplicării legilor concurenţei prin modificarea legislaţiei, implementarea unor noi instrumente, proceduri şi standarde, dar şi printr-o infuzie de energie care să permită finalizarea dosarelor aflate în lucru. Al doilea aspect se referă la coerenţa mijloacelor de advocacy ale instituţiilor care veghează asupra concurenţei faţă de achiziţiile publice, faţă de agenda legislativă, în ideea de a demonstra utilitatea competiţiei. Cred că aceste două aspecte sunt în totală concordanţă cu cele mai bune practici ale OECD.
România, ca şi alte state, a fost puternic afectată de criza economică şi financiară. Trebuie analizat impactul acestei crize asupra politicilor concurenţei. Am studiat cu atenţie acest aspect în cadrul OECD, prin intermediul a şase mese rotunde, şi am constatat că, la începutul crizei, instituţiile care veghează asupra concurenţei au reacţionat într-un mod curios. Au fost a
