Pe toate canalele neoficiale vine aceeasi informatie: zilele lui Emil Boc ca premier sunt numarate. Mai precis, numaratoarea ar urma sa se incheie imediat dupa conventia PD-L de la mijlocul lui mai. Ar fi si logic sa fie asa, caci guvernarea are nevoie vitala de o schimbare.
Emil Boc este consumat si are o cota de credibilitate infima. Nici macar nu mai este blamat si injurat, nu starneste controverse precum Traian Basescu. Este pur si simplu ignorat. Romanii s-au plictisit de el si nu-l mai baga in seama, lucru care se vede clar inclusiv din ratingul modest al emisiunilor care-l au ca invitat si de numarul relativ mic de accesari al articolelor care-l au drept subiect.
Mentinerea lui in fruntea Guvernului este o piatra de moara pentru actuala coalitie. Nici pastrarea lui in fruntea PD-L nu este o fericire, dar functia din Modrogan este mai putin vizibila si Traian Basescu nu are alt colaborator mai de incredere in partid.
Problema nu e asadar daca Emil Boc trebuie inlocuit, ci cu cine sa fie inlocuit. Traian Basescu a avansat cu catva timp in urma, mai precis inainte de congresul UDMR, solutia unui premier independent, dupa care, pentru a nu tulbura PD-L inainte de conventie, a parut sa abandoneze ideea.
Independentul ramane totusi cea mai buna solutie si ar fi fost cea mai buna solutie si pana acum, caci exact de un sef de guvern care sa nu fie legat cu multiple sfori de clientela si baronet are nevoie Romania. Dar accepta PD-L un astfel de premier? Ma indoiesc sincer. Accesul la resursele bugetare cu care sa fie indestulate propriile buzunare si cele ale clientilor politici este chiar ratiunea de a guverna a tuturor partidelor romanesti, fara exceptie.
E drept, Traian Basescu a facut o demonstratie de forta semnificativa atunci cand a reusit ca printr-o declaratie fara echivoc sa intoarca raportul de fort