Foto: Vlad Teodorescu Amsterdam... Oraşul canalelor navigabile... Oraşul celor 40 sau 50 de muzee, în funcţie de ghidul care face recensământul. Începând cu Rijksmuseum, cel mai mare muzeu din Olanda, cu mai bine de un milion de vizitatori anual, trecând prin colecţiile Van Gogh, apoi Muzeul Lalelei, al Cafelei şi al ceaiului şi terminând cu Muzeul Sexului şi, de ce nu, cel al Votcăi. Părerea mea!
Cu toate acestea, pot spune că muzeul care m-a impresionat cel mai mult indiferent de anotimp sau de oră a zilei, locul numai bun de dus iubita, este „Bloemenmarkt”, Piaţa de Flori. Spun că aş adăuga-o oricând la „muzee” nu numai pentru că este un obiectiv de neratat, un „must do” pentru oricine vine pentru prima sau a suta oară în Amsterdam, dar chiar este, la propriu, un adevărat muzeu în aer liber, un muzeu interactiv care îşi modifică „exponatele” în fiecare zi! Datează din anul 1800 şi de atunci nici măcar războaiele sau molimele – şi au fost destule – nu i-au putut întrerupe activitatea. Şi este singura piaţă de flori plutitoare din lume, magazinele în care intri fără să-ţi imaginezi o secundă că s-ar afla altundeva decât pe asfaltul solid al străzii fiind, de fapt, barje ancorate pe canal!
În mod paradoxal, vizita la Piaţa de Flori începe încă din tramvaiele care trec prin apropiere. Parcă aproape toate duc aici! Furat de străduţele înguste pe care le străbat şinele ai tendinţa să te uiţi mai degrabă în casele oamenilor, prin ferestrele lăsate invariabil fără perdele, invitaţie la „peep show” de la un capat la celălalt al traseului. Aproape că s-a obişnuit ochiul cu mobilierul parcă de păpuşi ce te întâmpină la tot pasul când tresari fără să vrei la explozia de culori de care te poţi bucura în toată voia datorită vitezei reduse a tramvaiului în curba de dinaintea centrului propriu zis. Aşadar, vizita începe de la … magazinul de brânzeturi! Cele
