Statul român ar putea recurge, anul acesta, la o nouă tranşă de ajustare a bugetelor alocate pentru indemnizaţii maternale, operând fie tăieri ale cuantumului acestora, fie reduceri ale perioadei de acordare, în urma solicitărilor făcute în acest sens de către reprezentanţii F.M.I. Dacă Ministerul Muncii a adus ca argument exemplul unor ţări comunitare în care nu se acordă indemnizaţie maternală sau se acordă pe o perioadă foarte scurtă de timp, există şi ţări comunitare unde sumele alocate mamelor sunt mult mai mari decât cele date de către statul român.
O nouă tranşă de tăieri
În perioada următoare ar putea urma o nouă tranşă de reduceri a sumelor alocate de către stat pentru indemnizaţiile maternale, ca urmare a angajamentului României luat faţă de reprezentanţii F.M.I. de a reduce cheltuielile de 1,5 miliarde de lei pe care le are lunar cu cele aproximativ 200.000 de persoane care beneficiază de acest tip de indemnizaţie. În acest sens, s-a propus, printre altele, o plafonare între 600 şi 1.000 de lei a acestei indemnizaţii, precum şi reducerea perioadei de acordare.
Până acum, Ministerul Muncii a argumentat necesitatea ajustării indemnizaţiilor maternale prin exemplificarea sumelor acordate sub formă de primă de maternitate de către statele comunitare. Astfel, fostul ministru al Muncii, Ioan Botiş, susţinea că “sunt 13 state membre care nu acordă deloc indemnizaţie de creştere a copilului. Mai sunt 12 ţări care acordă indemnizaţia pe diferite perioade”, aducând exemplul Austriei (indemnizaţie acordată timp de trei luni) şi pe cel Elveţiei (şase luni), adăugând că este vorba de sisteme contributive (indemnizaţiile se plătesc dacă ai contribuit anterior, ştiind că îţi doreşti un copil).
Modul de acordare a indemnizaţiei maternale nu este însă nicidecum unul unitar la nivelul statelor europen