„Debtocracy", documentarul difuzat pe Internet despre efectele crizei economice şi istoria datoriei greceşti, provoacă o largă dezbatere publică, însumând peste un milion de vizualizări încă din primele zile de difuzare.

Protagoniştii documentarului „Debtocracy" sunt 200 de oameni, figuri publice semnatare a unei cereri pentru înfiinţarea unei comisii internaţionale de audit, care să aibă drept scop clarificarea motivelor acumulării unei datorii suverane şi condamnarea celor responsabili. Potrivit site-ului presseurop.eu, după prezentarea rezultatelor auditului Grecia are dreptul de a refuza rambursarea datoriei sale „nejustificate", considerată a fi constituită prin acte de corupţie împotriva intereselor societăţii.

Documentarul despre criza din Grecia (74 minute) este realizat de jurnaliştii Katerina Kitidi şi Aris Hatzistefanou, din banii lor şi din câteva donaţii de la prieteni. Este difuzat gratuit pe debtocracy.gr. din 6 aprilie 2011 şi pe lângă numărul mare de vizualizări, zilnic sunt postate opiniile partizanilor şi adversarilor documentarului pe bloguri, pe Facebook sau pe Twitter. În primele cinci zile de la difuzare s-au înregistrat peste o jumătate de million de vizitatori.

Fără drept la replică

Difuzarea filmului „Debtocracy" este considerată o acţiune politică, fiind prezentată o singură perspectivă asupra examinării evenimentelor care au condus Grecia pe malul prăpastiei. Autorii au ales ca toate opiniile să meargă în aceeaşi direcţie, după cum ei înşişi declară încă din primele minute ale documentarului: „În aproape 40 de ani, două partide, trei familii politice şi câţiva mari patroni au condus Grecia la faliment. Ei au încetat să-şi plătească cetăţenii pentru a-şi salva creditorii".

În film, se precizează că în cei 190 de ani scurşi de la revoluţia din 1821, Grecia a fost nevoită să se împrumute o singură dată,