Multe persoane au impresia ca isi amintesc cate ceva din perioada in care aveau pana in trei ani, insa realitatea e ca pana la aceasta varsta nu avem creierul intr-atat de dezvoltat incat sa fie capabil sa stocheze amintiri pe termen lung.

De asemenea, se poate intampla ca unii oameni sa aiba impresia ca au vazut, spre exemplu, inregistrarea cu atacurile teroriste de la Londra din 2005, numai ca un astfel de film nu exista.

Sugestia si asteptarile sunt doar doi factori care pot contribui la formarea asa-numitelor amintiri false. Acestea pot implica o confuzie in ceea ce priveste detaliile importante, cum ar fi timpul si locul, sau pot fi false in intregime.

Memoria este influentata constant de catre sentimente, cunostinte si conceptii si, desi adesea functioneaza corect, exista si situatii in care ne poate juca feste. Iata, conform Discovery, cateva dintre cele mai frecvente moduri in care se formeaza amintirile false.

1. Informarea gresita

Memoria are tendinta de a fi mai influentabila pe masura ce mai multi oameni participa la o discutie pe o tema sau primesti mai multe informatii legate de subiectul respectiv.

De exemplu, sa zicem ca ai fost martor la o crima. Ulterior, discuti cu alti martori, citesti stirile din media despre aceasta crima, esti interogat de politisti. Astfel de actiuni pot altera informatia pe care ai stocat-o initial.

Daca un alt martor mentioneaza ca a vazut o jacheta albastra pe criminal, este probabil ca tu sa incluzi aceasta informatie in amintirile tale. De asemenea, o intrebare sugestiva cum ar fi "Ai vazut arma atacatorului?" te poate face sa crezi ca ai observat-o chiar daca nu s-a intamplat asa.

Folosind diverse forme de dezinformare, cercetatorii au reusit sa intipareasca amintiri false in mintile oamenilor - de la a se fi ratacit intr-un ma