România şi SUA derulează parteneriate strategice în domeniul militar şi cel al siguranţei naţionale, dar se găsesc pe poziţii diametral opuse în chestiunea adopţiilor internaţionale. Din 2005, Bucureştiul a blocat integral acest proces, iar preşedintele Traian Băsescu dădea recent asigurări că situaţia nu se va schimba, cel puţin până în 2014, când îi va expira mandatul. Între timp, însă, România continuă să joace sub presiunile crescânde, venite dinspre Washington şi Bruxelles, de a redeschide programul adopţiilor pentru cetăţenii străini. Într-un interviu acordat României Libere, consulul general al SUA, James B. Gray, explică de ce este această temă atât de importantă pentru guvernul american şi cum reuşesc cele două ţări să se distanţeze atât de mult pe subiectul adopţiilor, în timp ce se sincronizează atât de eficient în alte dosare sensibile, precum cooperarea militară şi schimbul de informaţii.
De ce a ajuns dosarul adopţiilor internaţionale un subiect delicat al relaţiilor româno-americane?
J.G.: Aş spune că nu este un subiect doar bilateral, este vorba aici de copii. Dar este delicat pentru că are în spate unele probleme din trecut, adică au fost nişte motive pentru care România a luat anumite decizii în anii 2004-2005 (blocarea adopţiilor internaţionale - n.r.). Dar noi sperăm că situaţia se va schimba. Trebuie să se schimbe, e doar o chestiune de timp.
Este cu atât mai interesant cu cât, din 2005, este aproape imposibil pentru o familie occidentală să adopte un copil din România, însă până atunci fusese foarte simplu. Sunt două perioade între care s-au produs schimbări uriaşe de abordare. Ce a condus la aceste evoluţii radicale?
J.G.: Cred că suntem cu toţii de acord că, din când în când, au existat anumite probleme, şi asta în toată lumea, în ceea ce priveşte adopţiile internaţionale, iar statele au fost nevoite să ia anumite măs