Potrivit unui comunicat al Patriarhiei Ierusalimului din 9 mai, "mărul discordiei" este Aşezământul românesc de la Ierihon.

Se pare că Biserica Română ar fi construit unităţi de cazare pentru pelerini fără a avea consimţământul Patriarhiei Ierusalimului, sub a cărui jurisdicţie se află locul respectiv.

Comunicatul Patriarhului Ierusalimului arată că gestul doreşte să "preîntâmpine transformarea jurisdicţiei Ierusalimului într-un câmp deschis în care orice Biserică poate clădi după bunul plac".

Prea Fericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, nu va mai fi pomenit în bisericile din jurisdicţia Patriarhiei Ierusalimului.

Patriarhia Română susţine că "în urma vizitei la Patriarhia Ierusalimului a Preasfinţitului Părinte Ciprian Câmpineanul, Episcop vicar patriarhal, din ziua de 15 aprilie 2011, s-a convenit iniţierea unui dialog bilateral frăţesc între cele două Patriarhii pentru identificarea unei soluţii privind existenţa Aşezământului românesc de la Ierihon, Patriarhia Română constată cu surprindere şi regret că Patriarhia Ierusalimului a luat o decizie unilaterală."

Problema va fi luată în discuţie în şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al BOR din 19-20 mai.

Aşezământul românesc de la Ierihon

Aflat într-unul dintre cele mai vechi oraşe ale lumii, aşezământul românesc de la Ierihon este loc de pelerinaj pentru români, dar şi o oază de creştinism într-o zonă disputată între evrei şi palestinieni.

Colţul românesc de creştinătate "s-a născut" înainte de revoluţie, prin donaţia unui român. Între timp, BOR şi-a adjudecat mai multe terenuri limitrofe, ajungând la o suprafaţă totală de peste 3000 de metri pătraţi, potrivit site-ului oficial al reprezentanţei BOR la Ierihon.

"În centrul întregului complex se află biserica ce poartă hramul „Naşterii Domnului şi Toţi Sfinţii Români”. Biserica nu este foarte mare, dar