Decizia Regelui Mihai I de a rupe legaturile dinastice dintre Casa Regala a Romaniei si Casa Princiara de Hohenzollern a fost pentru publicul romanesc neasteptata si neinteleasa in buna masura. Filip-Lucian Iorga, un tanar istoric, specializat in problemele regalitatii romanesti explica aceasta decizie din punct de vedere istoric, simbolic dar si din perspectiva itelor incalcite ale relatiilor intre familia regala a Romaniei si familia de Hohenzollern.
Contributors: De ce a fost aleasa ziua de 10 Mai 2011 pentru a face publica aceasta decizie a Casei Regale? Numai pentru a respecta dorinta Regelui Ferdinand?
Filip-Lucian Iorga: Da, si pentru ca e o data simbolica. Se implinesc 130 de ani de la Proclamarea Regatului din 1881. Documentul nu e o surpriza, e o confirmare a unei realitati. Inca din timpul Primului Razboi Mondial, de la 1916, legaturile dintre dinastia romana si Casa Princiara de Hohenzollern s-au rupt. Daca primul rege a fost adus tocmai pentru ca era german si germanitatea lui a fost foarte importanta, Ferdinand a ales sa nu mai fie german tocmai pentru a urma vointa natiunii pe care o conducea. Era regele Romaniei, romanii voiau sa elibereze Transilvania si atunci Romania a intrat in razboi alaturi de Antanta impotriva Germaniei natale a regelui Ferdinand. Din cauza asta, Casa de Hohenzollern l-a si exclus din randurile familiei in 1916, iar dupa cativa ani, in 1921, chiar Regele Ferdinand, deci bunicul Regelui Mihai, a decis ca numele dinanstiei domnitoare din Romania sa nu mai fie de Hohenzolern, sa fie a Romaniei, Casa Regala a Romaniei.
Nu e un caz unic. De exemplu, tot in timpul primului razboi mondial, in 1917, dinastia britanica a facut aceeasi miscare. Din Saxa-Coburg Gotha – britanicii erau foarte antigermani in timpul razboiului – dinastia lor a devenit Windsor.
Contributors: Ce inseamna
