Disparitia "rasplatii" pentru sustinerea financiara in campanii va produce scurtcircuite in interiorul retelelor mafiote pe scheletul carora sint cladite organizatiile de partide. Acel desant de prada, aflat mereu in asteptarea alegerilor si schimbarea guvernului, nu mai are ce sa astepte. Nu e o surpriza ca Mugur Isarescu gindeste ca FMI-ul, cind vine vorba de clientela politica. Ar da cu napalm prin institutii, daca ar avea voie. Marti, a respins doua sinecuri politice: fiul prefectului de Cluj, in funcÅ£ia de prim-vice­pre­sedinte la CEC, si un consiler al ministrului de Finante ca membru al Consiliului de Administratie al aceleiasi banci. Refuzul guvernatorului BNR, cind vine vorba de infiltrarea politica a acestei banci, are precedente, actiuni ce indica un adevarat proiect de emancipare a bancii de sub clientela, deopotriva cu o concentrare de specialisti. Iar rezultatele s-au vazut: de la renuntarea la vinzarea CEC-ului in urma cu trei ani, banca a cistigat in cota de piata, a facut un rebranding de succes si a obtinut clientela noua, dupa aproape doua decenii de declin. Sa ne amintim ca a fost cu un picior in groapa. Catastrofa asocierii cu FNI-ul in timpul guvernarii PNT a fost uitata abia dupa un deceniu, iar lectia este ca la CEC Bank, o institutie de stat, se poate cu un management fara obligatii politice. Scoaterea CEC-ului din traditia schimbarilor operate de fiecare data cind un partid a venit la putere a permis o gindire pe termen lung si indeplinirea unor obiective. Soarta CEC-ului ar fi putut fi a oricarei regii de stat, dar capusarea acestora de catre partidele politice le-a transformat in vaci de muls pentru clientela, pentru baietii destepti, in timp ce datoriile la stat au crescut exponential, la circa 3 miliarde de euro in 2012. De aceea, introducerea managementului privat in regiile de stat este, de departe, stirea de interes a anului. Intenti