Despre ascensiunea fulminantă a Cynthiei Carmen Curt am avut ocazia de a mai scrie în urmă cu câțiva ani, când, din asistentă (universitară) a lui Emil Boc devenea direct subprefect al județului Cluj. Au urmat funcțiile de inspector guvernamental, consilier de stat la Cancelaria premierului și președinte al Consiliului Național de Integritate. După cum, știți, mai nou, Cynthia Carmen Curt a fost desemnată șef al misiunii consulare de la Barcelona. Ce nu e în regulă cu această numire?
Spre deosebire de funcțiile anterioare, prin natura lor exclusiv subiectiv-politice (dincolo de bun simț nu prea ai ce grilă obiectivă să aplici diferitelor numiri), pentru funcția de șef de misiune diplomatică sau consulară trebuie îndeplinite anumite criterii, dintre care unul e esențial: să fi făcut parte din Corpul diplomatic și consular al României.
După cum a precizat și Ministerul Afacerilor Externe (MAE), în mod excepțional, pot fi propuse pentru funcția de șef de misiune diplomatică și consulară și personalități ale vieții publice care nu au făcut parte din Corpul diplomatic (desigur, cu respectarea condițiilor generale de admitere în rândul membrilor Corpului Diplomatic și consular).
Așadar, este sau nu este o ”personalitate a vieții publice” Cynthia Carmen Curt (că din Corpul Diplomatic nu a făcut parte)? În sensul larg, răspunsul ar putea fi afirmativ (dar în sens larg, într-o asmenea categorie ar putea intra și Drăgușanu, Columbeanu, Crudu, Bote și alte asemenea ”personalități”). În sens restrâns însă, cel la care face referire și MAE, ”personalitate a vieții publice” e acea persoană care a obținut performanțe deosebite în domeniul ei de activitate, performanțe recunoscute atât de către membrii profesiei pe care o are, cât și de către opinia publică (având un anumit grad de notorietate). Desigur și definiția în sens restrâns presupune un grad de subiectiv