Săpăturiile arheologice de la Satu Nou au scos la iveală obiecte valoroase de ceramică elenă.
Cercetările arheologice în comuna Oltina, judeţul Constanţa, au început în anul 2000, de către trei specialişti: Mihai Irimia, Niculae Conovici şi Anca Ganciu, primii doi trecând în nefiinţă. Ele au vizat un punct situat într-o zonă de încărcătură arheologică semnificativă din neolitic până în perioada medievală. „Complexele arheologice se constituie din: un bordei, un cuptor şi 13 gropi. Conţinutul gropilor, unde în mai multe locuri se precizează descoperirea unor fragmente de vetre şi chirpici cu impresiuni vegetale, ne conduce la presupunerea existenţei altor complexe, respectiv locuinţe, cărora acestea să le fi aparţinut. Inventarul arheologic, mai ales ceramic, este relativ bogat, dar din păcate fragmentar", a declarat Livia Buzoianu, cercetător ştiinţific al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.
Ceramica a fost analizată de oamenii de ştiinţă pe mai multe categorii, distingându-se astfel ceramică lucrată cu mâna, cu subdiviziunile ceramică poroasă şi ceramică lustruită, dar şi ceramică elenistică - greacă sau de import. Între ele este plasată ceramica lucrată la roată, categorie ce coincide cu cea desemnată prin ceramica cenuşie.
Afordita din teracotă
În situl arheologic de la Satu Nou - „Vadu Vacilor" au fost descoperite vase destinate alimentelor, obiecte de uz gospodăresc din piatră şi metal, ce amintesc de ocupaţiile casnice şi complementare ale locuitorilor, cum ar fi râşniţe de tip primitiv grecesc, fragmente de borcane, lustruitor din piatră sau un bol elenistic cu decor în relief. Materialele arheologice anterioare aşezării getice au aparţinut culturii Babadag, însă sunt prezenţe sporadice. Au mai fost găsite, de asemenea, un gât de amforă de Rhodos, o statuetă de teracotă reprezentând-o pe Afrodita, un o
