”La finalul lui 2012 efectele măsurilor luate (de Guvern – n.a.) se vor resimți și în buzunarele românilor”, a (re)afirmat Emil Boc către sfârșitul primei părți a Convenției Naționale a PDL. De-a râsu-plânsul această repetare. Asta pentru că cea mai mare parte a românilor simt deja în buzunare de mai bine de un an efectele măsurilor luate de Guvernul Boc (în diferitele lui variante) din 2008 încoace. Simt și resimt cu vârf și îndesat și forfetarul, și campania electorală din 2009, și întârzierea cu care măsurile anti-criză s-au luat, și modul în care s-au luat. Și mai simt și întârzierea cu care ”simțirea” în buzunare va avea un sens pozitiv.

De-a râsu-plânsul e și plânsul lui Traian Băsescu la aceeași Convenție Națională a PDL. Dacă lacrimile ar fi fost vărsate pentru poporul român și pentru ceea ce a avut de tras (și mai are încă de tras) aș fi putut înțelege. Dar faptul că a plâns pentru retragerea (de la vârful partidului) a lui Berceanu, Videanu și ”dragă Stolo” e cel puțin hilar. Pentru că am dubii serioase legate de suferința acestor politicieni în ultimii ani. Asta dacă nu cumva poate fi considerat drept ”suferință” faptul că osciorul din care s-au înfruptat a fost mult mai micuț decât și-ar fi dorit.

În fine, de-a râsu-plânsul e și convingerea cu care președintele PDL (încă președintele PDL la ora care scriu acest text, posibil și mâine) afirmă că partidul va rămâne la guvernare și după 2012. Pentru că singurul argument în favoarea unui asemenea scenariu e incompetența Opoziției de a prezenta un program alternativ credibil. Și personaje (candidați) în măsură să convingă electoratul că un asemenea program poate deveni realitate. Iar faptul că lupta dintre PDL (indiferent de formula de conducere) și USL se va da doar în acest sens – cine pierde mai puțin – e chiar de tot plânsul.

”La finalul lui 2012 efectele măsurilor luate (de Guvern – n.