Începutul lunii mai a adus clarificări importante cu privire la amplasarea geografică a pilonului românesc din scutul antirachetă pe care Statele Unite intenţioneză să îl desfăşoare, eşalonat, în regiune până în 2020. Dar este România mai sigură acum? Şi care dintre fazele scutului Obama deranjează expres Moscova? FP România a discutat cu Liviu Horovitz, expert în politici nucleare la Zurich.

FP România: Scutul este pentru americani sau şi pentru europeni? Liviu Horovitz: Scutul îl vor, îl plătesc şi îl construiesc americanii, deci este în primul rând pentru ei. Pe termen scurt, Washingtonul spune că scutul ar putea descuraja un eventual şantaj al Teheranului, în cazul în care regimul ayatolahilor ar ameninţa cu un atac asupra celor 80.000 soldaţi americani staţionaţi în Europa. Pe termen lung, dacă Iranul reuşeşte să construiască rachete intercontinentale şi dacă tehnologia americană avansează, scutul ar putea apăra inclusiv teritoriul SUA. Dacă funcţionează, interceptoarele din versiunea Obama îi protejează şi pe europeni de ameninţările venite din sudul Europei. În ce măsură au europenii mare nevoie de o asemenea protecţie, este o altă întrebare. Centrifugele iraniene lucreză mult mai încet în ultima vreme, dar dacă Iranul ar reuşi, totuşi, să îşi construiască o mână de arme nucleare, oare şi-ar îmbunătăţi securitatea lansând o rachetă spre Berlin, Budapesta ori Bucureşti? Ca să nu mai vorbim de faptul că, mai de curând, chiar şi israelienii încep să se îndoiască de faptul că liderii de la Teheran nu ar avea nimic mai bun de făcut decât să se sinucidă atacând alte state cu arme nucleare. Entuziasmul pentru scut vine mai mult din convingerea că el reprezintă angajamentul american pentru securitatea Europei. Scut sau balaur cu şapte capete, atâta timp cât este inscripţionat cu steagul american, este foarte bun şi pentru europeni. Cel puţin pentru cei din Est.