Multe lucruri ciudate s-au intampat la Conventia PD-L. Au fost multe lucruri inexplicabile, primul si cel mai important fiind chiar dorinta presedintelui de continuitate la un partid care se afla, inca, pe un trend descendent.

Socotelile lui Traian Basescu nu au fost puse la indoiala insa de majoritatea celor care au votat, chiar daca nu stiau ce fac, asa ca ne-am trezit cu acelasi Boc in fruntea aceluiasi Partid Democrat Liberal.

Sa nu ne batem capul nici cu contradictii si minciuni flagrante, precum cele din discursul de motivare al presedintelui, care le multumea pedelistilor ca nu l-au dezamagit. Asta dupa ce cu doar o luna si ceva in urma afirma pe la toate televiziunile ca si-a luat mana de pe democrat liberali, ca nu mai are nicio asteptare de la ei si ca l-au dezamagit cumplit. Va mai aduceti aminte, nu? Era vorba atunci de votul in cazul Pasat. A mai fost apoi si Ridzi si altele.

Dar ce mai conteaza inca o distorsionare a realitatii si adevarului istoric, cand Traian Basescu isi umezeste ochii si sugruma glasul amintindu-si si reinventand trecutul cu mana intinsa lui Petre Roman si spatele intors de acesta acum 10 ani.

Nici nu mai conteaza ca niciun martor al Conventiei din 2001 nu isi aminteste sa fi existat un astfel de moment, insa refuzul lui Traian Basescu de a da mana cu fostii presedinti Ion Iliescu si Emil Constantinescu, cu ocazia sarbatorilor de 1 decembrie 2009, exista pastrat in arhiva oricarei televiziuni.

Atunci, Traian Basescu nu doar ca nu le-a intins mana, ci le-a mai intors si spatele. Erau probabil niste comunisti pe care dadea bine, in campanie, sa-i sfidezi nepoliticos. Aceste mici clarificari nu au, pana la urma, nicio valoare, din moment ce actualul presedinte face din negarea propriilor afirmatii si intoarcerea realitatii pe dos o adevarata profesiune si un crez in sine. @N_P