După ce, de la începutul acestei luni, a fost pus în aplicare noul Cod al Muncii, o variantă contestată de sindicate, legislaţia din domeniul muncii s-ar putea modifica din nou în acest an. Şi asta la cerinţa Comisiei Europene. Deşi s-a spus că prin noile prevederi comunitare sunt avantajaţi atât angajatorii, cât şi angajaţii, măsurile anunţate în prima fază sunt în detrimentul salariaţilor.
Prevederi europene liberale
Deşi noul Cod al Muncii, în varianta sa aplicabilă de la 1 mai, a avut foarte multe prevederi noi menite să schimbe piaţa muncii în avantajul angajatorilor, prin creşterea numărului contractelor de muncă pe perioadă determinată şi măsuri mult mai permisive în ceea ce priveşte perioadele de probă, Comisia Europeană consideră că legislaţia muncii din România mai are nevoie de modificări adiţionale suplimentare, care să vină în sprijinul patronatelor.
Prin noile prevederi impuse de Comisia Europeană, care vor trebui introduse în Codul Muncii până în toamna acestui an, perioada în care angajaţii care lucrează peste durata normală a timpului de muncă beneficiază de ore libere a crescut de la 60 de zile la 90 de zile, pentru a nu cauza stopaje de producţie, din cauza lipsei forţei de muncă necesare. Totodată, prin noile reglementări impuse de la Bruxelles se va lărgi categoria de situaţii în care pot fi folosite contracte de muncă pe durată determinată, asigurându-se că aceasta nu va creşte segmentarea pieţei muncii. Astfel, un contract individual de muncă pe durată determinată poate fi prelungit pentru perioada realizării unui proiect, a unui program sau a unei lucrări, dar cu posibilitatea încheierii succesive a cel mult trei astfel de contracte. În acelaşi timp, a fost stabilit că un contract individual de muncă pe durată determinată, încheiat în termen de trei luni de la încetarea unui contract
