Demisia lui Dominique Strauss-Kahn din fruntea Fondului Monetar International (FMI) este a treia plecare consecutiva a unui sef inainte de terminarea mandatului de cinci ani, dand nastere la o senzatie de instabilitate.
DSK se afla in fruntea institutiei de la 1 noiembrie 2007, succedandu-i spaniolului Rodrigo Rato, care si-a anuntat plecarea in iunie 2007 din "motive personale", aminteste Le Parisien.
Inaintea lui, germanul Horst Kohler a petrecut mai putin de patru ani in fruntea FMI, din mai 2000 pana in martie 2004, inainte de a demisiona pentru a-si incununa cariera politica in functia de presedinte al Germaniei - post din care a demisionat in cursul celui de-al doilea mandat.
Reactiile la demisia lui Strauss-Kahn nu au intarziat sa apara, in special in Franta si mai ales in sensul desemnarii unui succesor la sefia FMI.
Secretarul francez de stat pentru locuinte, Benoist Apparu, a apreciat ca aceasta demisie "se impunea", insa a refuzat sa se pronunte asupra succesiunii. Omologul sau de la Transporturi, Thierry Mariani, nu s-a sfiit insa sa spuna ca ministrul de Finante, Christine Lagarde, ar fi "o foarte buna candidata" la sefia FMI, insa "va fi dificil".
Numarul doi din partidul socialist francez, Harlem Desir, a apreciat ca demisia colegului de partid a fost "o decizie curajoasa care se explica prin faptul ca doreste sa-si dovedeasca nevinovatia si sa se consacre pe deplin apararii sale". In opinia sa, presedintele Nicolas Sarkozy trebuie sa intervina "asa cum face pentru alti francezi, in asa fel incat Dominique Strauss-Kahn sa-si poata organiza apararea decent".
Jean-Luc Melenchon, copresedinte al Partidului de Stanga, a criticat insa bilantul mandatului lui DSK la FMI, definindu-l drept "nul si crud": "Va trimit nu la propaganda economistilor americani, ci la situatia reala a unei tari
