Revista Fântâna din Kos, editată de Societatea Medicilor Scriitori şi Publicişti din România, a devenit o prezenţă remarcată în peisajul nostru literar. Pentru cunoscutul medic-scriitor Bogdan O. Popescu ea este: „O fântână cu apă de cristal, tămăduitoare“. (...)
Cu mare plăcere şi emoţie m-am apropiat de numărul 3 al revistei literare a Societăţii Medicilor Scriitori şi Publicişti din România – FĂNTĂNA DIN KOS. Trebuie să fac mărturisirea că îmi amintesc cum, cu mai mult de cincisprezece ani în urmă, în vremea studenţiei, participam cu entuziasm la şedinţele Societăţii, în Sala de Consiliu a Facultăţii de Medicină. Cu sufletul am rămas mereu alături de oamenii minunaţi care şi-au asumat, pe lângă profesia de medic, demersul cultural. C. D. Zeletin ilustrează această dublă ipostază în perioada comunistă, în eseul domniei sale „De două ori martir, tămăduitorul...“ evocând suferinţele unor mari personalităţi, cum sunt Vasile Voiculescu, V. Papilian sau Gr. T. Popa. Bolşevismul a avut ca obiectiv precis decapitarea elitelor intelectuale, „în care medicul scriitor ocupa un loc privilegiat“. Elogiul adus medicilor scriitori de către C. D. Zeletin este impresionant şi cu atât mai important cu cât valorile culturale sunt adesea date uitării şi în ziua de azi. „Martirajul medicului scriitor rămâne un atentat aparte la principiul suprem al Binelui“ scrie, în încheiere, autorul. În revistă am găsit, mai departe, un poem al lui Vintilă Ciocâlteu, „Crug“, care nu ar trebui dat ui Publicitate tării măcar pentru delicateţea şi umorul trist al tabloului pe care îl alcătuieşte, din câteva cuvinte: „Rebegită / Sub cearceafuri de zăpadă, / Sforăie agonic toamna / Udă leoarcă, / S-a îmbolnăvit făcându-şi băi în stradă, / Şi-nspre vară nu mai poate / Să se-ntoarcă!...“. O dezvăluire scurtă dar surprinzătoare a lui Gheorghe Penciu despre V. Voiculescu ni-l arată