Care este mesajul de noutate şi de modernizare pe care Convenţia Naţională PDL l-a dat României şi românilor? Ce se poate spune despre viitorul PDL după ce a fost reales Emil Boc în funcţia de conducere şi după ce s-a creat o stuctură stufoasă cu 4 prim-vicepreşedinţi şi cu 15 vicepreşedinţi? Care sînt principiile dreptei – atît de clamată la PDL – şi de cine vor fi susţinute acestea? Avem aşa: Ioan Oltean – secretar general, Roberta Anastase, Teodor Baconschi, Gheorghe Flutur şi Sorin Frunzăverde – prim-vicepreşedinţi, cu Emil Boc – şef de partid. Cu excepţia lui Teodor Baconschi, aş fi recunoscător celor care pot indica o frază a celor enumeraţi mai sus care să aibă un iz doctrinar, care să exprime o ideologie, o viziune. Problema în PDL nu era Blaga, funcţionarea ca partid a PDL-ului, cu un mesaj coerent şi profesionist, ridică semne de întrebare. Unde sînt aşa-numiţii „reformatori“ ai partidului? Ce au obţinut Sever Voinescu şi Monica Macovei la această Convenţie Naţională, dincolo de un post de vicepreşedinte? A putut acest partid să discute cu cărţile pe masă despre incoerenţa funcţională şi doctrinară? S-a făcut în vreun fel o primenire a partidului?

Convenţia Naţională a PDL n-a lămurit nimic, n-a tranşat nimic, n-a oferit nimic. A fost un spectacol greţos de reconfirmare în funcţia de preşedinte al PDL a lui Emil Boc. Doar Vasile Blaga a încercat să spună cîteva adevăruri şi să transmită cîteva avertismente („Acest partid nu funcţionează“, „Avem nevoie de o schimbare, de o nouă strategie“, „Partidul se comportă ca un tren care merge în viteză spre un pod rupt şi dacă nu vom schimba macazul va fi un accident“, „În acest partid singura decizie pe care o luăm este de a nu lua nici o decizie“, „Trebuie să reîncepem să ieşim din izolarea în care ne găsim, să avem un dialog cu cetăţeanul. Dacă nu vom face acest lucru, vom vorbi în baie“), pe car