O bogăţie căzută pe neaşteptate din cer poate să-ţi alunge toate necazurile, dar poate să te propulseze şi într-un coşmar dacă nu eşti pregătit să-ţi administrezi norocul, dacă nu eşti destul de puternic să te confrunţi cu situaţii periculoase. Aşa ceva i se întâmplă familiei Boatwright din obscurul orăşel Brunswick. Ca un cronicar meticulos, George Dawes Green îi relatează istoria în cartea sa „Corbii”.
Domnul Mitch Boatwright are o leafă de mizerie, fiind angajat la o firmă care vinde calculatoare. Soţia sa, Patsy, joacă săptămână de săptămână la loto, şi, în aşteptarea unui câştig fabulos, se îmbată în fiecare zi de miercuri, când are loc tragerea. Fata lor, Tara, lucrează la o bancă şi e şi studentă. Iar Jase, cel mai tânăr membru al familiei, a început deja să priceapă ce înseamnă să n-ai destui bani în casă.
Dar miracolul se produce, şi această familie strâmtorată câştigă premiul cel mare, de 318 milioane de dolari. De la mic la mare încep să-şi croiască visuri în legătură cu modul în care vor folosi banii. Însă bucuria le este de scurtă durată. În urbea cu o existenţă ştearsă, monotonă, îşi fac apariţia doi şarlatani. Shaw McBride şi Romeo Zderko află de norocoşii câştigători şi pun la cale un plan diabolic pentru a-şi însuşi o jumătate din suma cu multe zerouri în coadă. Ca nişte corbi flămânzi se reped cu lăcomie asupra prăzii. Mai ales că toate circumstanţele în care acţionează le sunt deosebit de favorabile. Cetăţenii din Brunswick sunt creduli, uşor de manipulat, flecăresc mult. Iar şeful Poliţiei, un tinerel îngâmfat, e incapabil să discearnă ce se petrece, de fapt, în localitatea de care răspunde.
Singurul care li se opune celor doi escroci este Burris Jones, cel mai bătrân poliţist din oraş, un „expirat” pe care nimeni nu-l ascultă, unii bătându-şi joc de el, îndemnându-l să iasă mai grabnic la pensie. Dar până când avertismentel
