Fondate imediat după război, Steaua şi Dinamo s-au luptat încă de la început pentru întâietate în fotbalul românesc. Gruparea roş-albastră a dominat secolul trecut, însă roş-albii au fost superiori în acest mileniu. Cu 43 de trofee (23 în campionat şi 20 în Cupă), Steaua deţine recordurile. Deceniul „Gigi Becali“ a fost cel mai sărac.
Oricât de ciudat vi s-ar părea, ideea de a organiza grupări sportive militare nu a apărut în România şi nici măcar în Uniunea Sovietică, ci în Europa de Vest. În Franţa, de pildă, în 1852 s-a înfiinţat Bataillon de Joinville (Batalionul din Joinville), o unitate care avea ca scop formarea practicilor sportive în rândul armatei din Hexagon.
La început, s-a axat pe gimnastică şi scrimă, iar apoi a adoptat şi alte sporturi. Până în iunie 2002, când a fost desfiinţat, pe la Batalionul din Joinville au trecut sportivi cu nume din Franţa, printre ei numărându-se Michel Platini, Maxime Bossis, Bixente Lazarazu (fotbal), Laurent Fignon (ciclism), Jean Galfione (atletism) şi Jackson Richardson (handbal). Iar echipa sa de rugby era cunoscută la noi sub numele Armata Franceză.
Spre deosebire de Bataillon de Joinville însă, care îşi ţinea sportivii doar pe perioada stagiului militar - aşa s-a întâmplat şi cu Platini -, şi nu participa în elita campionatelor Franţei, Steaua şi Dinamo s‑au folosit de recrutare pentru a alege ce era mai bun în fotbalul, respectiv în întreg sportul românesc, şi au ţintit mereu cununa cu lauri.
Fondate în 1947, respectiv în 1948, aceste grupări n-au fost de la început acele „colecţionare" de titluri cum le‑am cunoscut în ultimele trei decenii. În sportul cu balonul rotund, supremaţia acestora a fost serios contestată până în anii '80. UT Arad (a mai activat sub numele ITA şi Flamura Roşie), Petrolul, Rapid, Universitatea Craiova şi FC Argeş au reuşit să stopeze seria de succese a
