Maghiarii au anunţat oficial finalizarea planului de privatizare demarat în anii ’90, care a adus ţării peste opt miliarde de dolari. Noua strategie a Guvernului de la Budapesta presupune majorarea valorii activelor pe care acesta le mai deţine.
În anii '90, după căderea comunismului, majoritatea statelor din Europa de Est au dat liber la privatizări. Unele programe au performat mai bine ca altele. În Ungaria a fost înfiinţată, chiar din ianuarie 1990, Agenţia Naţională pentru Privatizări.
Câteva dintre cele mai mari companii au ieşit de sub controlul Guvernului prin oferte publice iniţiale de acţiuni la Bursa de Valori din Budapesta. A fost cazul celei mai mari bănci maghiare, OTP Bank, companiei energetice MOL, operatorului telecom Magyar Telekom şi producătorului farmaceutic Gedeon Richter. Maghiarii au reuşit, în acest fel, să atragă pe meleagurile lor câteva dintre cele mai mari companii din lume.
Giganţii energetici E.ON şi RWE din Germania, CEZ din Cehia, OMV şi BauMax din Austria, grupul bancar olandez ING, Deutsche Telekom, grupurile de asigurări Allianz (Germania) şi Axa (Franţa) sunt doar câteva dintre marile companii care au operaţiuni în Ungaria.
O nouă strategie
Între 1990 şi 2001 (când s-au privatizat cele mai valoroase active deţinute de Guvernul de la Budapesta), statul a câştigat aproximativ opt miliarde de dolari, potrivit unui raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Acum, strategia oficialilor maghiari s-a schimbat.
„Privatizarea nu mai este modalitatea prin care vrem să atragem investiţii străine directe în Ungaria", a declarat Tamas Fellegi, ministrul maghiar al Resurselor, citat de „The Wall Street Journal". Acesta a adăugat că acum, prioritatea Guvernului este să majoreze pe cât posibil valoarea activelor pe care le deţine. Există însă voci care susţin că pe lista privatizărilo
