Campionatul a graţiat zbaterea mamelucilor rătăciţi încă prin visări colorate. Verdictele clasamentului sunt deja definitive şi irevocabile. Marea bucurie, atâta câtă a fost ea în creaţia unui campionat cotonog, a fost confiscată în totalitate de gălăţeni. Ceilalţi populanţi din liga lui Mitică n-au avut decât să-şi atârne pofta de satisfacţii mărunte, de sedativele mediocrităţii sau de tristeţile unei aproximative retrogradări. Desenul clasamentului e clar şi, în opinia mea, destul de corect. Ceea ce nu înseamnă însă că limbarnicii pricinoşi îşi vor concedia cumva contestările. Aluvionarii nesimţirii, altfel nişte bieţi ciorditori de imagine, vor rumega harnic în pauza competiţională pentru a-şi semnala prezenţa în peisaj. Steaua a câştigat în deplasarea de la Cluj. Prilej de spectacol pentru fudulii din Ghencea care au uitat să ia în calcul conjunctura, adică faptul că au evoluat în compania unor ceferişti persecutaţi de resemnare. Săltarea în clasament peste locul ocupat de Dinamo satisface doar un primitiv orgoliu de cartier. Altfel, discursul Stelei pe parcursul întregului campionat a fost unul lamentabil. Având în vedere pretenţiile sub care defilează galonaţii putem afirma că eşecul Stelei în acest campionat este chiar mai apăsat decât retrogradarea Sportului Studenţesc. De meci cu miză am avut parte şi la Timişoara. Un eventual eşec al Politehnicii putea favoriza trecerea Vasluiului pe loc de Liga Campionilor. Dar surprizei nu i s-a dat nici o şansă. Timişorenii au mototolit rău de tot aşternutul cu modelele lui Andone. Glumind, am putea spune că rezultatul meciului a fost cadoul de nuntă pe care Borcea i l-a oferit timişorencei pe care a împroprietărit-o cu cele mai sentimente dintre sentimentele de care este el capabil. Dar nici o glumă nu poate acoperi degringolada de la Dinamo. Nici chiar gluma făcută de Marian Iancu, cel care susţinea că echipa sa a demo