Două puternice grupări îşi împart de mai mulţi ani afacerile înfloritoare din Portul Constanţa. Sunt cunoscuţi la nivel local drept „Baronii Portului", pentru afacerile din principala poartă de intrare a mărfurilor din ţară.
Cele două grupări de afaceri din Cons-tanţa sunt formate din foşti şefi ai portului şi foşti sau actuali vameşi. În jurul lor s-au construit zeci de afaceri în care fie apar ei direct, fie rudele ori prietenii lor.
Pe terenurile concesionate de la stat şi-au înălţat clădiri administrative, hale de producţie şi au instalat sute de containere metalice. Cu banii câştigaţi în port au intrat în afaceri imobiliare, în construcţii, turism, afaceri de transport, dar şi plantaţii cu viţă-de-vie. Cele două grupări nu-şi dispută teritoriul, ci încearcă să-l vămuiască împreună. Liderii lor s-au întâlnit până de curând la vârful celei mai importante societăţi de stat din zonă: Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa.
Trei dintre foştii directori generali ai Companiei Naţionale controlate de statul român sunt buni prieteni şi parteneri în afaceri. Doi dintre ei au ajuns parlamentari, după ce au condus porturile maritime: Laurenţiu Mironescu şi Mircea Banias.
Când n-au mai putut să conducă ei direct Compania Naţională, l-au pus şef pe administratorul firmelor lor, Ioan Bălan. Sub mandatul lui Bălan, şef direct al Portului Constanţa a fost Eugen Bogatu, liderul grupului de afaceri din vamă. Bălan şi Bogatu au fost demişi la începutul acestui an, în urma scandalului „Baaklini-CSM Reşiţa", în care, iniţial, figura şi numele senatorului Banias. O afacere dubioasă care trecea tot prin Portul Constanţa, dar prin care bugetul public risca să piardă zeci de milioane de euro.
Vameşii
Eugen Bogatu, trimis în judecată în dosarul Baaklini, este considerat liderul grupului de afaceri format di
