* declară Mădălina Glăvan, studentă în anul I la Universitatea Essex * fost membru al echipei "Obiectiv Junior", Mădălina studiază filosofie şi ştiinţe politice * discuţiile intense cu profesori şi studenţi de elită, cadrul multicultural, oportunitatea de a munci pentru a-şi întreţine studiile sunt câteva dintre lucrurile care fac ca "visul Europei de Vest" să pară aproape împlinit pentru fosta elevă a Colegiului "Murgoci"
"Ceea ce am împrumutat de la britanici este că la vârsta asta e timpul să învăţ să trăiesc pe cont propriu"
- Cum te simţi după aproape un an de studiat în străinătate?
- Depinde la ce te referi. Dacă mă întrebi cum m-am schimbat după aproape un întreg an academic într-o altă ţară, atunci răspunsul meu nu va fi niciodată complet. Mă simt mult mai puternică, mai plină de încredere, cu ceva mai multă minte, cu un ochi care deşi a devenit mult mai atent şi mai critic asupra lumii, a devenit totodată îngăduitor, într-un sens destul de occidental al cuvântului. Trăind şi scriind sub semnul scepticismului, mă aştept să mă înşel în tot ceea ce asum despre mine şi despre lume. Totuşi, sentimentul pe care l-am trăit odată ajunsă aici este că am păşit în afara unei lumi conservative, care îmi impunea mult prea multe limite. Spunând asta nu mă refer în niciun caz la stilul de viaţă, ci la un nivel strict al gândirii. Pe de altă parte, dacă mă întrebi cum mă simt la nivel spiritual, pot să-ţi spun că sunt mult mai împlinită decât am fost vreodată acasă. Aş fi tentată să spun fericită, dar fericirea e un concept absolut. După o zi plină - m-am trezit la 5.30, am muncit până la 11, am petrecut toată după-amiază într-o conferinţă despre neutralitatea normativă a autonomiei şi restul zilei analizând un eseu despre libertate si resentiment - faptul că nu mă simt deloc obosită, ci doar mulţumită cu mine însămi, explică multe.
-
