După ce, în noiembrie 2010, numărul doi al Internelor, chestorul Dan Fătuloiu, a fost vizat de o mită de circa un milion de euro – episod precedat de un şir de scandaluri în care au fost târâte Internele începând din 2009 –, scriam un editorial în care vorbeam despre riscul de implozie Interne.

Nu au făcut, încă, implozie, dar au eşuat. La ţărmul Mării Negre, sub comanda unui căpitan şi a unor ajutoare care nu au ştiut sau pe care nici nu i-a interesat să redreseze vasul intrat în derivă. În faţa “scandalului Laurenţiu Mironescu”, a intrat în umbră şi recenta controversată numire ca ataşat pe probleme de afaceri interne la Roma a nu demult destituitului chestor Fătuloiu. Acum, prin arestarea secretarului general al Internelor, Laurenţiu Mironescu, M.A.I.-ul primeşte o nouă lovitură în plină imagine, din partea unui personaj cu apariţie meteorică în minister. De numele său nu a auzit mai nimeni în Interne până în ianuarie, când a primit, pe criterii strict politice, funcţia, fără ca anterior să fi avut tangenţă măcar o zi cu activitatea din instituţie. A devenit cunoscut abia o dată cu reţinerea într-un dosar de corupţie.

“Cazul Mironescu”, cel mai recent dintr-un şir de scandaluri ce au aruncat în derizoriu Internele, ar impune demisia de onoare cel puţin a ministrului, dacă nu şi a unor oameni din staff-ul M.A.I. Înainte cu câteva ore de a anunţa destituirea secretarului general – şi asta în urma unei întâlniri avute cu premierul –, Traian Igaş îi lăudase activitatea, derapând în penibil prin această încercare de recuperare a onoarei pierdute. Ar fi putut evita măcar lucrul acesta, trimiţându-şi solie la presă pe numărul doi al M.A.I., chestorul Ioan Dascălu, care, spre deosebire de el, are experienţă în minister. Din acest scandal, oricum ai întoarce-o, Traian Igaş nu iese bine.

Întrebări sunt, iar în lipsa unor răspunsuri certe, apar şi sup