Ajuns in folclor, marele corupt inceteaza a mai fi considerat un rau ce trebuie indepartat si este prefacut in personaj de poveste inzestrat cu inteligenta iesita din comun, putere de convingere cit sa mute din loc un munte plin cu paduri si sa-l prefaca in bani gheata, relatii, pile si cunostinte mai bune decit ale dracului insusi, legaturi trainice cu semizeii din esalonul superior (carora le intretine slabiciunile si campaniile electorale) si avere, frate, avere, nu gluma, cit pentru toate generatiile de urmasi, pina la a doua venire a Mintuitorului. Deosebirea de traiect dintre coruptii nostri si coruptii altora este ca ai nostri stiu cum sa dispara vremelnic din arhivele legii, pentru a se arata mai apoi ca supravietuitori ai luptei anticoruptie. Aici, la intretaierea Rasaritului cu Apusul, coruptia pare vesnic verde, pentru ca nu are sau nu permite o istorie scrisa. Precum legendarul magar disparut in ceata, individul care s-a ostenit si a adunat, pe spezele statului, niste banisori negri pentru zile albe se face nevazut de pe radarul public, dar nu inainte de a fi usor aratat cu degetul, expus si pozat, asemenea omului-elefant sau femeii cu barba. O evaluare a marilor cazuri de coruptie dintre schimbarea de regim din decembrie '89 si pina in prezent ar indica, probabil, ca: 1. La noi, lista coruptilor e lunga, dar lipseste cu desavirsire. Exemple: a) jocurile piramidale de tip Caritas sau FNI, soldate, conform unor estimari relativ imprecise, cu milioane de pagubiti si cu miliarde de dolari dati in urmarire generala; b) devalizarile de banci - Bancorex, Dacia Felix, B.I.R etc.- prin acordarea de favoruri financiare unor clienti de casa, astazi oameni cu totul cinstiti aflati in top 500; c) vinzarea la bucata si pe preturi de nimic a fostelor glorii ale industriei ceausiste, spre a fi transformate in cenusa, fier vechi si conturi in dolari; d) incalecarea siste