La Niscemi, în Sicilia, "Sagra del carciofo" a ajuns la ediţia a XXXI-a. Asta spune mult despre un festival care încearcă să înmănuncheze tradiţii şi inovaţii într-un domeniu care este, din ce în ce mai mult, o preocupare majoră pentru omenire: hrana sănătoasă.
Dintre toate plantele care cresc pe planetă şi sunt folosite în gastronomie, anghinarea este, probabil, unul dintre cele mai puternice exemple de cum se poate face agricultură bio. Şi asta pentru că planta în sine nu are nevoie de prea multe îngrijiri, doar de un sol mănos şi de o climă adecvată.
După ce ajunge să-şi formeze receptacolii uriaşi (aceştia sunt, de fapt, "fructul fals" care urmează a fi recoltat, toată iarna şi toate primăvara, de către sicilieni), principala grijă a agricultorilor este de a trece, zilnic, printre rânduri şi a culege plantele ajunse la forma şi calitatea dorită. Apropierea anotimpului secetos anunţă sfârşitul sezonului, care va fi reluat la finele toamnei. Este un ciclu de producţie care s-ar putea continua la nesfârşit pe acelaşi teren agricol, dacă planta nu ar secătui pământul în câţiva ani. Se cere atunci o perioadă de odihnă, când câmpul e cultivat cu plante mai... blânde, după care anghinarea umple iarăşi zările.
Spuneam despre anghinare că este exponentul cel mai potrivit pentru conceptul de hrană sănătoasă. Aş spune mai degrabă: pentru o dietă sănătoasă, pentru că anghinarea şi-a dovedit, în secole, capacitatea de a fi un "paznic" bun pentru ficat şi bilă. De-ar fi numai atât, şi tot ar merita să o reintroducem în cultură, în România.
De fapt, într-un fel, cred că acesta a fost şi motivul pentru care, la ediţia din acest an a festivalului anghinarei – frumosul "Violetto di Niscemi" – oficialităţile din Niscemi au decis să invite şi un grup de jurnalişti români. Numai aşa am fi putut să înţelegem ce înseamnă anghinarea, la ea a
