Administraţia judeţeană şi structurile teritoriale de protecţie a mediului fac eforturi pentru includerea cât mai multor arii protejate din Timiş în reţeaua de situri Natura 2000, o reţea europeană de zone naturale deosebite, asupra cărora se instituie o serie de reguli speciale, pentru a se asigura conservarea habitatelor naturale şi supravieţuirea speciilor ameninţate cu dispariţia. Echipa de biologi a Muzeului Banatului susţine că, în multe cazuri, includerea ariilor protejate din Timiş în reţeaua Natura 2000 e singura şansă ca aceste zone să nu fie distruse.
Proiect de 2,5 milioane de euro pentru zone protejate din vestul ţării
Pasate de multe ori între administraţia centrală, cea judeţeană şi cea locală, ariile protejate din Timiş au fost afectate în ultima perioadă de o subfinanţare care a pus în pericol însăşi existenţa lor. Fără suficienţi bani pentru pază şi măsuri de conservare a faunei şi florei din aceste areale, zonele protejate din Timiş, unele unice în Europa, au unica şansă de salvare prin cuprinderea lor în reţeaua de situri europene Natura 2000, în care au fost incluse deja Pădurea Macedonia, mlaştinile Satchinez şi Murani, Lunca Mureşului Inferior, Hunedoara Timişeană şi Dealurile Lipovei.
Pentru aceste zone există o şansă mult mai mare de a se obţine finanţări din fondurile comunitare de mediu. Uniunea Europeană dă bani pentru conservarea lor, dar impune şi o serie de reguli foarte stricte, ce au rolul de a stopa declinul florei şi faunei sălbatice şi de a reconstrui arealele naturale. Practic, în aceste situri Natura 2000, activităţile socio-economice sunt permise doar dacă nu periclitează resursele naturale care au dus la dobândirea statului de arie protejată a respectivei zone.
Ca o demonstraţie a faptului că e accesibilă finanţarea pentru arii naturale protejate odată ce zonele respective au