Perla Mediteranei are acelaşi parfum boem, care i-a fascinat pe Nietzsche, Modigliani, Picasso sau Tolstoi. Luxul şi spiritul artistic te seduc la tot pasul. Hotelul Negresco, Parcul Carol al II–lea şi cântăreţii ambulanţi ori ghicitoarele cu fuste largi ne fac să ne simţim oarecum ca acasă. Peste tot auzi vorbindu-se româneşte.

Citeste si:

Vezi mai multe materiale video pe tvtravel.ro

Mai multe oferte, pe besttourism.ro

Când ne-am hotărât să ne petrecem vacanţa pe Coasta de Azur, am convins-o pe Carla să mergem cu maşina proprie. Păi, cum altfel, dacă în urmă cu un an şi jumătate îmi cumpărasem un BMW 330 CI decapotabil, cu toate opţionalele incluse, cu motor de 3.000 şi o herghelie de 240 de cai sub capotă... Nu era păcat să laşi o aşa mândreţe de cabrio abandonată o lună într-un garaj subteran din Bucureşti, când pe Promenade des Anglais toată lumea bună a Europei se dădea cu maşini care mai de care mai fiţoase? Şi n-am regretat nicio secundă! Ne-am luat eşarfe, să le fluture briza Mediteranei, bandane şic, să ne protejeze capul de căldură, şi câte patru perechi de ochelari de soare ieftini (sâc!). Da, aţi citit bine.

Ciprian Enea, pe Coasta de Azur

Trebuia să iau cinci. În ultima zi de plajă, am constatat că pierdusem deja toate cele patru perechi... Dar, dincolo de imaginea cosmopolită a falezei cu palmieri frumoşi, pe sub care circulă automobile „ultimul răcnet", Nisa e un oraş cu un parfum aparte, pe care l-am descoperit la pas. La început, mi-au ieşit în cale faimoasele străduţe înguste, străjuite de case viu colorate. Parcă mă plimbam pe uliţele unui tablou impresionist! Totul părea pus în scenă de pensula unui pictor plin de fantezie şi culoare. Predominau nuanţele moi de portocaliu, roşu-blând, maro-deschis, galben-pai.

Mirosea boem de la o poştă. Practic, mă lăsam sedus de aceeaşi atmos