Luna iunie are cireşe şi vişine la urechi, fiind din această pricină poate cea mai aşteptată perioadă din an pentru copii. Cireşele culese se împart vecinilor, iar peste ceva vreme, când vor veni Moşii, se vor pune bucheţele în vasele noi de lut ce se vor da de pomană.
Alteori se strâng şi se pun la păstrare, uscându-le bine pentru a putea fi folosite la iarnă. Se fac dulceţuri, gemuri şi compoturi din care se vor înfrupta cu măsură toţi cei ai casei. Şi chiar dacă este început de vară, gospodarii se îngrijesc deja pentru vremea aspră de la iarnă.
Se strâng lăstarii de sălcii, stejari sau mesteceni, iar odată uscaţi se vor da animalelor când începe a cădea neaua. Se seamănă în grădini ridichi, gulii sau conopidă, iar viile se sapă, pregătindu-le pentru rodul bogat din toamnă.
De altfel, o vorbă din popor spune că "iunie mai uscat decât umed umple buţile cu vin".
Sărbători de iunie
Primul eveniment important al lunii iunie îl reprezintă Ispasul (2 iunie), atunci când întregul sat, în frunte cu preotul, merge pe câmp pentru a sfinţi ogoarele. Tot acum se împletesc cununi din spice de grâu pentru a împodobi biserica. Femeile împart pâine caldă, ceapă şi vin pentru sufletele răposaţilor care se îndreaptă din nou către celălalt hotar.
De Rusalii (12 iunie), oamenii duc la biserică frunze de nuc şi tei pentru a fi sfinţite, iar apoi cu ele se împodobesc ferestrele. Nu sunt uitate nici frunzele de pelin ce sunt ţinute în sân, ferindu-i astfel pe oameni de jocul ielelor.
De Sânziene (24 iunie) se adună flori ce vor fi folosite în ritualurile magice, iar la miezul nopţii poate fi găsită "iarba fiarelor", despre care se spune că poate deschide orice încuietoare. La 29 iunie, când sunt celebraţi Sfinţii Petru şi Pavel (precedaţi de nouă zile de post), se împart colaci, lumânări şi mere, iar gosp
