Banca Naţională are pârghii pentru a interveni în eventualitatea concretizării unor scenarii de criză antrenate pe piaţa bancară locală de situaţia din Grecia, începând de la refinanţarea bilaterală a titlurilor de stat deţinute de băncile cu capital elen şi până la preluarea în garanţie a sediilor acestora în schimbul furnizării de lichidităţi, afirmă un oficial din sistemul bancar.
"BNR are mecanisme prin care poate acorda sprijin de lichiditate băncilor, inclusiv prin credite garantate cu active. În ultimă instanţă, după ce ar fi epuizate posibilităţile de finanţare prin operaţiuni repo bilaterale (n.red. - funizare de lichidităţi contra titluri de stat direct între BNR şi o anumită bancă aflată în deficit de lichiditate), există şi posibilitatea garantării cu sediul, desigur cu o ajustare a valorii înregistrate a acestuia."
Sursele citate susţin că evaluările actuale nu oferă suport pentru un scenariu în care filialele locale ale băncilor elene s-ar confrunta cu retrageri mari de fonduri din cauza unui efect de contagiune cu tensiunea din Grecia. "Dacă este ceva de făcut va acţiona banca centrală ca autoritate de supraveghere şi reglementare. Totul depinde de ce se întâmplă cu băncile-mamă, iar în Grecia există deja un mecanism de susţinere a grupurilor financiare în cadrul acordului de finanţare încheiat anul trecut cu FMI. Statul elen va intra cu capital dacă va fi nevoie", spun sursele citate.
România are două bănci greceşti în top 10, Alpha Bank (controlată de Alpha Bank Grecia) şi Bancpost (controlată de EFG Eurobank), care prin poziţiile deţinute atât pe clientela persoanelor fizice, cât şi pe segmentul companiilor, au o importanţă sistemică pe piaţa locală, cumulând peste 10% din active. Foarte aproape de top 10, pe locurile 11 - 12 se află alte două bănci controlate de greci, Piraeus (Piraeus Grecia) şi Banca
