Buchetul de flori a fost intotdeauna cel mai nevinovat, dar si cel mai frumos cadou. Florile il bucura pe cel care le ofera, o incanta pe cea care le primeste si alunga sindromul de pustiu din casa unde sunt puse in glastra.
Mesajul nu seamana totdeauna cu ceea ce a vrut sa comunice expeditorul, cu ce a vrut sa inteleaga destinatara si uneori nici cu ceea ce, conform traditiei, o spun florile in sine.
De aceea, unii leaga de buchet un biletel. Ce eroare! Ei sunt convinsi ca florile nu pot transmite mesajul, pe cand biletul poate, daca e insotit de flori.
Ei nu inteleg ca destinatara prefera sa ghiceasca mesajul in parfumul buchetului, in culoarea florilor, in prospetimea petalelor si nu in cuvintele biletului, care i se pot spune si la telefon, fara flori.
Ei nu inteleg ca florile vorbesc de la sine, daca stii sa le incredintezi gandurile tale. Din nefericire, nu intotdeauna stim ce vorbesc ele de la sine. Uneori banuim, alteori nici atata. Din cele pe care le banuim uneori, am cules cateva.
Ce spun florile, atunci cand vorbesc de la sine
* Salcam - taina: "nimeni nu stie ca te iubesc".
* Migdal - indiscretie: "ard de dorinta, sa stiu totul despre tine".
* Anemone - ingrijorare: "sa nu ma parasesti" - perseverenta: "eu nu te voi abandona niciodata".
* Cale rosii - dragoste arzatoare: "vreau sa fii numai a mea", senzualitate: "trupul tau ma ispiteste".
* Cale albe - iubire nevinovata: "te am in inima mea si asta imi ajunge"
* Azalee - fericire: "ma simt in al noualea cer".
* Begonia - angajare: "pentru tine, fac orice"
* Zorele - cochetarie: "arat bine? ma placi?" - compliment: "esti superba!"
* Regina noptii - obsesie: "azi noapte te-am visat si nu e pentru prima data".
* Flori de camp - atasament: "numai langa tine, pot fi fericit"