Cum suprafeţe mari din judeţ sunt în zonă de câmpie, Timişul nu a excelat niciodată prin calitatea apelor, fie ele subterane sau de suprafaţă. Totuşi, de-a lungul ultimilor zeci de ani, autorităţile ar fi trebuit să întreprindă demersuri măcar pentru menţinerea standardelor de calitate ale apelor, protejându-le de poluare. Lipsa de preocupare, bugetele mici sau organizarea nu întotdeauna foarte eficientă a instituţiilor de protecţie a mediului au făcut ca marii poluatori din judeţ să deverseze masiv în cursurile majore de apă. Aşa se face că, în prezent, o foarte mare parte din apele din Timiş sunt “îmbogăţite” cu substanţe chimice periculoase şi cu metale grele.

Zeci de mari poluatori în judeţ

În lupta cu marii poluatori din ju­deţ, suspectaţi de deversarea unor cantităţi mari de substanţe chimice, periculoase, în cursurile de apă din ju­deţ, autorităţile pleacă de multe ori de pe o poziţie dezavantajoasă. ªi aceas­ta pentru că, potrivit ultimului Studiu pri­vind situaţiile de risc la nive­lul jude­ţului, făcut recent public de că­tre Pre­fectura Timiş, în judeţ sunt zeci de mari poluatori, iar monitorizarea continuă a calităţii apei din zonele si­tuate în ve­cinătatea acestora ar pre­supune cos­turi pe care statul nu şi le permite, mai ales în actualul context economic.

Doar de-a lungul râului Bega sunt nouă utilizatori de apă care pot pre­zenta sur­­se potenţiale semnificative de poluări accidentale, de-a lungul Begăi Vechi fiind doi astfel de mari poluatori. Râul Timiş are şi el cinci mari “sus­pecţi de poluare” de-a lungul cursului, câte doi astfel de poluatori industriali fiind si­tuaţi şi în apropierea canalelor Bâr­zava şi Aranca.

Parteneriat pentru paza apelor

Reprezentanţii structurilor cu competenţe de control din Timiş recunosc că alertele legate de posibile poluări ale unor