Traian Basescu e un presedinte dur. Seful statului nu intoarce niciodata celalalt obraz. Da inapoi. Arunca multe cuvinte grele sau se foloseste de puterea sa pentru a-si intimida si pedepsi adversarii.
E interesant insa un lucru. Traian Basescu nu-si da adversarii in judecata. Sigur, avem exemple de jurnalisti si analisti adusi in justitie de presedinte. Sau chiar cu un membru al unui partid rival, Mugurel Surupaceanu, pe care l-a chemat in instanta pentru ca acesta acuzase Presedintia ca favorizeaza consumul de droguri usoare.
Asta nu inseamna cu adevarat dat in judecata, insa. De ce? Pentru ca e un paradox faptul ca da in judecata pentru motive derizorii si nu pentru acuzatii mult mai grave. Precum cea de politie politica. Atunci cand se spune ca ordona arestarea unor oameni politici. Adica de fiecare data cand e arestat vreun membru al Opozitiei, chiar si cei mai dubiosi, de genul lui Catalin Voicu. Sau sustinatori la fel de dubiosi ai Opozitiei, precum Sorin Ovidiu Vintu.
Sigur, avem faptul ca l-a dat in judecata pe Dinu Patriciu la episodul "lovirea copilului". Dar tot politica era. Nu putea sa castige alegerile fara sa faca asta.
Justitie si putere
De ce nu recurge la instanta Basescu pentru toate acestea, cum o face pentru fel si fel de mizilicuri? De ce considera el ca imaginea ii e afectata de faptul ca un ziarist de la vechiul Cotidianul scria ca ar fi fost de acord cu o intelegere prin care Vadim Tudor pastra postul de vicepresedinte al Senatului, in 2008, dar nu de faptul ca se spune ca isi bate joc de statul de drept si trimite oameni dupa gratii? De ce da in judecata in primul caz, oricum fara importanta, si nu in cel de-al doilea?
Raspunsul e simplu. Vorbim aici de politica. De calcule simple ale sefului statului. Care, se vede treaba, considera ca ii e mai util sa nu incerce sa-i s
