Populaţia vorbitoare de limbă română din oraşul Tighina, situat pe râul Nistru, controlat de regimul separatist de la Tiraspol, evită să discute în graiul lor pe stradă, iar mulţi îşi ascund şi identitatea pentru a-şi găsi un loc de muncă, scrie Adevărul-Moldova, citat de Agerpres.
Majoritatea tinerilor vorbitori de română pleacă din municipiu pentru că, spun ei, angajatorii nu-i acceptă decât în posturi necalificate. De mai bine de 15 ani, în oraş funcţionează un liceu românesc pe care l-au terminat mii de copii. Majoritatea însă au plecat fie la Chişinău, fie în România şi nu s-au mai întors. Doar câţiva 'rătăciţi' pot fi găsiţi acasă. Diana Midoni, de 28 de ani, a terminat Facultatea de Jurnalism la Universitatea din Bucureşti. S-a întors la Tighina şi mult timp şi-a căutat de lucru.
Cu diploma din România nici vânzătoare la supermarket nu o angajau. În cele din urmă, a ajuns la 'redacţia de limbă moldovenească' a singurului post de televiziune local, BTV. 'După doi ani, am decis să plec la Chişinău. Aici nu există nicio perspectivă, ierarhiile sunt bătute în cuie şi nu se prevede nicio schimbare', povesteşte tânăra în căutare de lucru. 'Am ajuns să fiu înconjurată doar de vorbitori de limba rusă şi simţeam că mă plafonez', adaugă Diana.
Liceul 'Alexandru cel Bun' cu predare în limba română are trei sedii diferite. Pentru toate, Chişinăul plăteşte chirie autorităţilor separatiste. Clasele de liceu sunt amplasate în Ocolul Silvic de la capătul oraşului. 'Doar acolo putem arbora tricolorul şi intona imnul de stat la primul şi ultimul sunet. Acolo e o ţară aparte. O ţară într-o ţară', spune Nina Gherec, director adjunct al liceului.
În ultimii zece ani numărul elevilor s-a redus la jumătate. 'Asta s-a întâmplat din cauza natalităţii scăzute şi a emigrării, fenomene specifice pentru toată Moldova, dar şi din cauza problemelor pe care le-am avu