Foto: Marin Raica / Jurnalul Naţional Localnicii din Letea au ieşit ţapi ispăşitori în problema cailor sălbăticiţi ce distrug Rezervaţia Letea. I-am arătat toţi cu degetul pentru că au vrut să supravieţuiască de pe urma vânzării la abator a animalelor pe care, atunci când fac stricăciuni în rezervaţie, nu şi le asumă. Autorităţile însă înghit bani de pe urma cailor de ani buni, fără să rezolve conflictul între iubitorii de animale şi iubitorii de plante, ce apără Pădurea Letea. ONG-urile, la rândul lor, au avut proiecte ce includeau problema cailor, fără rezultate notabile. Abia acum, în urma expunerii mediatice, cei care au văzut în cai o vacă de muls s-au aşezat la masă, declarându-se dispuşi să găsească o soluţie în favoarea animalelor, şi nu a propriilor buzunare.
Transportul celor 50 de cai din Deltă către abator nu e primul şi, poate, nici ultimul. În acest moment nu se ştie câţi cai sunt în întreaga rezervaţie, pentru că cifrele sunt micşorate sau mărite, în funcţie de interese, undeva între 1.000 şi 4.000 de exemplare. Cert este că localnicii, apăsaţi de traiul greu şi de lipsa de perspective, au înţelegeri vechi cu samsarii care au bătut drumul din Deltă către abatoarele din centrul ţării.
Autorităţile locale ştiu de ani buni fenomenul. ONG-urile, din ce au declarat, nu erau străine de această informaţie. De-a lungul anilor, mai multe proiecte de "salvare" a cailor au eşuat. Dar banii au fost cheltuiţi.
În 2005, premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, semna o hotărâre de guvern prin care decidea suplimentarea fondurilor Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) pentru "a identifica animalele domestice din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, precum şi în scopul evaluării stării de sănătate a acestora, pentru finanţarea cheltuielilor pentru amenajarea oboarelor-capcană, plata person