Medicul Lisa Sanders, lector la Şcoala de Medicină a Universităţii Yale, este autoarea unui best-seller intitulat „Fiecare pacient spune o poveste. Enigme medicale şi arta de a formula diagnostice," tradus acum şi în româneşte la Editura Trei.
Rubrica lunară a Lisei Sanders din „New York Times Magazine", „Diagnosis", este certificatul de naştere al popularului personaj Gregory House din serialul omonim.
-Cum aţi ajuns să lucraţi pentru serialul „Dr. House"?
Serialul „Dr. House" are la bază o rubrică pe care eu încă o scriu pentru revista „New York Times Magazine".
Unul dintre creatorii acestui serial şi-a dorit să ofere publicului un serial despre mistere medicale în care aflarea diagnosticului corect era miezul intrigii, la fel ca în rubrica mea. El m-a citit, i-a plăcut ce scriu şi mi-a propus să colaborăm, şi aşa am ajuns în echipa serialului.
-Cum vă explicaţi faptul paradoxal că progresul ştiinţific şi tehnologic a atras după sine o slăbire a legăturii dintre pacient şi doctorul său?
Relaţia terapeutică directă dintre doctor şi pacient a fost cam tot ceea ce am putut noi, ca medici, să le oferim pacienţilor în cea mai mare parte a istoriei medicinii.
Poate că am reuşit să punem un diagnostic corect, poate că am fost capabili să formulăm un prognostic legat de un caz, dar capacitatea noastră de a recomanda exact sau de a aplica un tratament care să funcţioneze cu adevărat era destul de limitată în trecut. Dat fiind că acesta era contextul în preistoria medicinii, tot ce puteam oferi era grija şi atenţia noastră, lucruri care aduceau şi aduc încă alinare.
Acum avem în aparenţă mult mai mult de oferit şi, cu toate că relaţia directă medic-pacient e foarte importantă pentru ambele părţi, acesta nu mai este unicul nostru instrument de lucru.
- Doctorii din zilele noastre mai sunt conştienţi că au o misiune faţ