Eventualul eşec al Greciei ar pune în pericol nu doar economia elenă, ci economiile tuturor statelor cu datorii externe mari, care necesită sprijin extern. Sursa: REUTERS

Cu o datorie de peste 160% din produsul intern brut, Grecia este statul din zona euro cel mai expus riscului de a intra în faliment. Ţara a acumulat o datorie imensă şi este foarte probabil să nu reuşească să-şi achite plăţile scadente în 2012 şi 2013. Pentru a plăti datoria, Grecia şi-a propus să implementeze un plan amplu de privatizare.

Ce presupune însă falimentul unei ţări? "Este vorba de o decizie unilaterală prin care statul respectiv hotărăşte să nu mai plătească deloc datoriile către creditori, să plătească doar o parte sau să amâne plata datoriilor", ne-a explicat Matei Păun, managing partner al BAC Investment Banking.

Măsura are în special implicaţii pe termen scurt, deoarece investitorii sistează sprijinul financiar pentru ţara respectivă. Istoria a dovedit însă că, de multe ori, o asemenea situaţie este favorabilă ţării în cauză şi îi permite să-şi reechilibreze economia. Pentru că nu-şi mai plăteşte datoria externă, ţara reuşeşte să-şi echilibreze balanţa externă de plăţi, iar economia îşi revine, spune Matei Păun. El a dat exemplul Rusiei, care a intrat aproape în incapacitate de plată la sfârşitul anilor ’90, dar a reuşit să se restructureze, iar bondurile ruseşti emise apoi "erau chiar la mare căutare" pe pieţe.

Alte exemple celebre de ţări care au intrat în incapacitate de plată sunt Argentina şi Brazilia. Cei care suferă sunt creditorii, care sunt nevoiţi să renunţe parţial sau în totalitate la datoria către statul falimentar.

Efectul de domino

Cea mai mare expunere pe bondurile greceşti o au băncile elene şi cele din Germania şi Franţa. Sistarea plăţii datoriilor ar lovi în acţionariatul acestora, nu neapărat în