Românii cu probleme la plata creditelor ipotecare în valută nu au de ce să beneficieze de măsuri speciale din partea statului, după modelul ungar, consideră bancherii români. Ei spun că fixarea cursului de schimb la un anumit nivel, aşa cum s-a decis în Ungaria, ar fi o soluţie "deloc benefică pentru piaţă" şi "total neliberală".

"Eu, personal, cred că o asemenea măsură nu e deloc benefică. Trebuie lăsate să funcţioneze legile pieţei, aşa cum s-a întâmplat la acordarea creditelor, la fel să se întâmple şi la rambursarea lor", a declarat pentru gândul Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). El a precizat că subiectul nu a fost abordat ori discutat la nivelul ARB.

Recent, Guvernul de la Budapesta şi asociaţia băncilor din ţara vecină au hotărât să sprijine posesorii de credite ipotecare în valută confruntaţi cu probleme, prin fixarea cursului de schimb dintre forint şi euro, respectiv franc elveţian şi yeni japonezi, potrivit cotidianul ungar Portfolio, citat de Mediafax.

Baltazar: "O măsură total neliberală"

La finele lunii martie, peste 698.000 de români aveau restanţe mai mari de 30 de zile la bănci, în valoare totală de 5,9 miliarde de lei, arată datele publicate de Banca Naţională a României. Dintre acestea, mai bine de o treime erau întârzieri la plata creditelor în euro, respectiv echivalentul a 2,14 miliarde de lei. Restanţele în alte valute - majoritatea franci elveţieni - reprezentau circa 15% din totalul întârzierilor, adică echivalentul a 916 milioane de lei.

Bancherii spun însă că împrumuturile ipotecare în valută au atras mult mai puţine restanţe comparativ cu celelalte tipuri de credite. Acesta este de altfel şi motivul pentru care îngheţarea cursului de schimb nu se justifică în România. "Nu văd de ce s-ar recurge la asemenea măsuri total neliberale, mai ales în raport cu FMI şi Comisia Europea