"In satele ardelene, se intampla ca muzicantul roman sa cante la nunta ungurului si viceversa. Si asa s-a nimerit ca ceea ce Bartok a cules drept muzica romaneasca a fost uneori interpretata de unguri si invers", a explicat conferentiarul Ladislau Csendes cu ocazia unui eveniment ce a marcat 130 de ani de la nasterea compozitorilor Bela Bartok si George Enescu. HotNews.ro va prezinta fragmente din Dansurile populare romanesti si din Rapsodiile lui Bartok, precum si un dans pentru "fete si flacai".
"Acum cativa ani, regretatul Francisc Laszlo [n.r. personalitate a muzicologiei romaneşti, exeget al componisticii lui Béla Bartók, a murit pe 17 martie 2010] scria, legat de aceasta muzica a lui Bartok ca este o muzica a demnitatii comune. Ce sublinia domnia sa? Ca in satele ardelene, se intampla ca muzicantul roman sa cante la nunta ungurului si viceversa", a explicat in cadrul evenimentului Ladislau Csendes, conferentiar la Universitatea Nationala de Muzica Bucuresti.
"Si asa s-a nimerit ca ceea ce Bartok a cules drept muzica romaneasca a fost uneori interpretata de unguri si, cum spuneam, invers. Haideti sa va cant cele doua melodii care se ingemaneaza in partea intai a acestei rapsodii".
"M-as opri asupra unei carti reeditate nu demult: cartea maestrului George Manoliu. Am avut bucuria sa particip la cateva cursuri ale domniei sale, eu fiind inca in liceu pe atunci. Eram in clasa a 11-a, la Ramnicu Valcea. Si maestrul Manoliu ne vorbea despre acest cant specific lautarilor, spunandu-ne ca "e bine sa inveti toata scoala asta, pe care v-o predau. Dar in momentul in care canti Enescu, e bine sa uiti toate lucrurile astea". Ingaduiti-mi sa aplic spusele maestrului Manoliu unui Dans romanesc al lui Bartok".
"Si lautarului ii place uneori sa nu cante cantarea altuia, ci sa cante cantarea lui, s
