Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu se înţeleg asupra strategiei de a ţine sub control internările din spitalele româneşti. Între timp, numărul acestora sporeşte, iar unul dintre motive este acela că pacienţii au alternative limitate.

Doar cu febră peste 38 de grade Celsius, sângerări abundente, puls anormal şi stare de inconştienţă ar trebui să vă prezentaţi la spital în concepţia Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, care a propus un ordin ce vizează limitarea numărului de spitalizări.

Această măsură dură de raţionalizare a internărilor în spital vine pe fondul unor probleme mari şi reale de finanţare în sistemul de sănătate. Jumătate din fondurile colectate de CNAS sunt destinate spitalelor, în timp ce medicina primară (medicina de familie şi cea de policlinică) este la pământ. Totuşi, Ministerul Sănătăţii a reacţionat ieri tranşant faţă de propunerile CNAS, iar şansele ca acestea să intre în vigoare sunt acum minime. „De ce un bolnav cu febră 38 să aştepte trei sau cinci zile până când să fie internat?! Cred că medicul este cel care trebuie să decidă dacă un pacient este sau nu o urgenţă", a răspuns Cseke Attila, ministrul Sănătăţii. Totodată, Lucian Duţă, şeful CNAS, a fost chemat ieri a Guvern pentru a da explicaţii.

80% din cazurile de spital sunt sociale

În spatele acestui proiect se ascund însă câteva dintre hibele majore ale sistemului de sănătate românesc. Ţara noastră înregistrează una dintre cele mai mari rate de spitalizare din Uniunea Europeană. Dintr-o sută de mii de locuitori, un sfert se internează anual în spital. În Franţa sau Belgia, procentele sunt la jumătate. Din acest motiv, România primeşte de mai bine de patru ani critici din partea Băncii Mondiale şi a FMI-ului, iar oficialii din CNAS încearcă să remedieze situaţia. „Este vorba despre politici publice pe care trebuia să