Fermierii spanioli susţin că valul de panică creat de pe urma "psihozei castravetelui" le aduc pagube de aproximativ 200 de milioane de euro pe săptămână, iar germanii pierd circa patru milioane de euro pe zi.

Castraveţii româneşti de seră destinaţi exportului în ţările Uniunii Europene ar putea fi distribuiţi gratuit pe piaţa internă, respectiv spitalelor şi caselor de bătrâni, din cauza blocării contractelor în comerţul intracomunitar, a declarat, duminică, pentru AGERPRES, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România (MADR), Adrian Rădulescu.

„Vom încerca să facem o distribuţie gratuită a castraveţilor de seră destinaţi comerţului intracomunitar, respectiv să îi dam spitalelor şi caselor de bătrâni, pentru că altfel riscăm să aruncăm la coş peste 2.000 de tone de castraveţi de seră, cât au producătorii în stoc la această dată. O decizie în acest sens se va lua însă, luni, la minister", a precizat Rădulescu.

Distribuţia gratuită se va face împreună cu certificatele de analiză realizate în laboratoarele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Stocul creşte

cu 200 tone pe zi

Rădulescu a mai precizat că stocul de castraveţi de seră se măreşte cu circa 200 de tone pe zi.

Ministerul Agriculturii a finalizat evaluarea pierderilor înregistrate de producătorii români, situaţia urmând să fie transmisă Comisiei Europene în cursul zilei de luni.

Din datele furnizate de oficialul MADR, producătorii români pierd zilnic circa 110.000 de euro din cauza blocării schimburilor intracomunitare cu castraveţi, dar şi scăderii vânzărilor pe piaţa internă cu 70%. Calculate la o perioadă de 60 de zile, pierderile ar pute ajunge la nouă milioane de euro.

România exportă la aceasta oră doar castraveţi cornişon, în jur de 400-500 tone pe zi, dar mai mult către ţă