Pentru locuitorii din Căiuţi sâmbătă a fost o zi mare. Echipa locală a disputat acasă cel mai important meci de fotbal din istoria comunei, contra băcăuanilor de la Mondosport. Miza partidei era dată de faptul că echipa câştigătoare se califica la barajul pentru Liga a 3-a.
Puţin înainte de ora 11.00, săteni şi fotbalişti s-au îndreptat hotărâţi spre terenul „marii finale". Mijloace de deplasare, dintre cele mai diverse: biciclete, Dacii vechi, ATV-uri dar şi un jeep impunător, din care a coborât însuşi primarul comunei.
Un prim hop a fost depăşit de toţi cei prezenţi prin traversarea unui râu, care intersecta drumul spre terenul de joc. „Acordaţi prioritate la peşti!", a cerut un sătean puţin confuz de la căldură şi nu numai.
În momentele premergătoare marii finale, jucătorii de rezervă ai gazdelor au dat o fugă la pârâul din apropiere, pentru a umple câteva bidoane goale cu apă proaspătă. Atmosfera era destinsă, fotbaliştii de la cele două echipe schimbau amabilităţi, iar spectatorii ziceau bancuri culese parcă din revista „Urzica".
Nu au lipsit amintirile cu Ceauşescu venit la vânătoare în zonă, ce nu a putut împuşca un cerb. În vestiarele din plăci OSB, tapate cu reclamele unui hipermarket, jucătorii au trecut la ţinuta de joc.
Mingea „norocoasă" cu care s-a jucat partida a fost adusă tocmai de la Urziceni, fiind folosită la o partidă din Champions League.
Meciul a început şi toată lumea a devenit atentă la partidă, încercând să încurajeze echipa gazdă. Uşor, uşor, tensiunea marelui „derby" şi-a pus amprenta şi în tribune (un deal din spatele porţii) iar spectatorii au început să „pună presiune" pe adversari. Au fost invocate, pe rând, toate injuriile existente la adresa jucătorilor oaspeţi, a familiilor acestora dar şi a arbitrilor, dar şi invitaţii la reprize suplimentare, după meci. Normal, de trântă şi kic
