Echipa naţională de fotbal a ţării noastre va întâlni mâine dimineaţă (ora 3.50) cea mai galonată echipă din istoria acestui sport, Brazilia. Un moment de mare onoare este transformat de jucători, conducătorii FRF şi antrenori într-o înşiruire de momente triste. Clipele de entuziasm ale unor tineri jucători mai salvează puţin din fundalul gri al imaginii generale, una zugrăvită în tonuri de plictiseală, interese mici şi dezinteres major.

Situaţia este definitorie pentru o întreagă generaţie tânără, capabilă de momente admirabile individual şi izolat, dar care nu reuşeşte să menţină un parcurs constant la nivel înalt şi este incapabilă să lucreze în echipă. Cu pretenţia ca un şir lung de eşecuri să fie şters după primul minisucces, jucătorii şi antrenorii s-au grăbit să dezerteze înaintea a două meciuri, ce-i drept amicale, dar care puteau să refacă o parte din imaginea ruinată în ultimii 3 ani. Obişnuit să ceară răbdare şi înţelegere după fiecare înfrângere, şi nu au fost puţine, antrenorul Lucescu junior se grăbeşte să ne arate degetul mijlociu la primul succes, fie că este la Rapid sau la echipa naţională. Dacă în momentele când pierdea penibil cu Bosnia sau se chinuia acasă cu Albania ţinea discursuri savante despre şansele matematice, după o victorie care ne-a reintrodus în complicata ecuaţia a unui posibil meci de baraj, antrenorul ne anunţă scurt că nu îl merităm. Nici în iarbă situaţia nu este mai fericită. În ceea ce îl priveşte pe Mutu, cu el lucrurile sunt de foarte mult timp lămurite. Revenit de câteva luni după un an de pauză cu aromă de pastile de slăbit, "Briliantul" declară rânjind că el nu are timp de meciurile cu Brazilia şi Paraguay pentru că pleacă în vacanţă. În mare măsură are dreptate, are o carieră presărată cu lungi vacanţe pe care răutăcioşii le numesc suspendări. Stricaţi de imagini idilice, piteştenii copilăriei lui îşi amintesc de un