Atomi de antimaterie, de antihidrogen, au fost captaţi timp de peste 16 minute, în cadrul unui experiment realizat la Centre Européen de Recherches Nucléaires (CERN) din Geneva, care va facilita studierea de către specialişti a antimateriei, se afirmă într-un studiu publicat duminică, relatează AFP.
"Putem să ţinem captivi atomi de antihidrogen timp de 1.000 de secunde", un timp "suficient de lung pentru a începe să îi studiem", a declarat Jeffrey Hangst de la Universitatea Aarhus din Danemarca, în numele participanţilor la experimentul ALPHA desfăşurat în cadrul CERN. O materie "oglindă" a celei pe care o cunoaştem, antimateria rămâne dificil de observat, deoarece toţi atomii de antimaterie se anihilează la contactul cu materia, producând o cantitate uriaşă de energie.
Un atom de hidrogen este alcătuit dintr-un proton cu o sarcină electrică pozitivă şi un electron negativ. Un atom de antihidrogen este alcătuit dintr-un proton negativ (antiproton) şi un electron pozitiv (pozitron). Potrivit teoriilor actuale, materia şi antimateria ar fi fost create în cantităţi egale, în primele momente de după Big Bang, însă pe planeta noastră au rămas doar particulele de materie.
Unde a dispărut antimateria? Această întrebare îi preocupă pe fizicieni, care doresc să analizeze proprietăţile antimateriei, ce a fost creată în acceleratoarele de particule.
Primii atomi de antihidrogen au fost produşi la CERN încă din 1995. Însă ei au fost anihilaţi aproape instantaneu, la contactul cu materia. Cercetătorii din programul ALPHA din cadrul CERN au făcut recent un nou pas înainte în această direcţie, punând la punct un nou tip de captator magnetic, în care 38 de atomi de antihidrogen au rămas în stare liberă, timp de 0,17 secunde. Durata de izolare a lor a putut fi dusă ulterior până la 1.000 de secunde, potrivit unui studiu publicat, duminică, online, pe site-ul
