În perioada 8-10 iunie 2011, liderii lumii se vor întâlni în New York la Reuniunea la Nivel Înalt a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) privind SIDA.
Întâlnirea Şefilor de State şi a altor lideri de guvern, a comunităţii ştiinţifice, a societăţii civile şi a sectorului privat oferă o ocazie unică de re-examinare a progreselor înregistrate, de a împărtăşi din lecţiile învăţate şi de a stabili cursul viitor al reacţiei globale în faţa SIDA.
Reuniunea are loc într-un moment de confluenţă din istoria epidemiei: cu treizeci de ani în urmă, în iunie 1981, oamenii de ştiinţă din Statele Unite au identificat primul caz de prăbuşire a sistemului imunitar la om, boală ce a fost denumită ulterior SIDA. În urmă cu zece ani, în cursul Sesiunii Speciale pe SIDA a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, liderii lumii au declarat că SIDA este o „urgenţă globală" şi au solicitat „o reacţie urgentă, coordonată şi susţinută" în faţa acestei epidemii.
Acum, după trei decenii de epidemie, care sunt rezultatele acestui răspuns faţă de SIDA? Conform unui raport recent al Secretarului General al ONU, la finalul anului 2010, mai mult de şase milioane de persoane aveau acces la tratament antiretroviral în ţările cu venit scăzut şi mediu -în creştere de la doar 400 000 în 2003.
În ultimul deceniu, numărul de persoane infectate recent cu HIV a scăzut cu aproape 20%. Şi, pentru prima oară în 2009, datorită asigurării accesului la tratament, mai mult de 50% dintre femeile seropozitive au dat naştere unor copii neinfectaţi.
Până în prezent, România a gestionat bine epidemia. În ciuda faptului că România are un număr mare de persoane afectate de HIV/SIDA - peste 16 000 cazuri înregistrate de la începutul epidemiei, situaţia a rămas stabilă din 2004 din punctul de vedere al noii incidenţe.
Datorită iniţierii timpurii a programelor de
