România ar trebui să renunţe la prezumţia de caracter licit al averilor, trecută în Constituţie, fapt care va uşura confiscarea bunurilor obţinute cu încălcarea legii, au declarat ieri mai mulţi politicieni străini şi români apropiaţi arcului guvernamental, în cadrul unei mese rotunde de la care au lipsit, însă, specialiştii independenţi in drept fiscal.
Ambasadorul SUA: Prezumţia constituţională e o licenţă de a fura
Potrivit ambasadorului SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, prevederea caracterului licit "a fost până acum licenţa de a fura". "Nu cred că ar trebui să existe o astfel de prezumţie", a spus Gitenstein în cadrul mesei rotunde "Confiscarea în România şi bunele practici la nivel internaţional", organizată de Societatea Academică din România, Iniţiativa pentru o Justiţie Curată şi Freedom House România. Potrivit acestuia lucrurile în SUA sunt simple: "în SUA confiscarea bunurilor este foarte simplă. Se întâmplă indiferent pe ce nume se află proprietatea. Dacă ea nu poate fi justificată legal, atunci ea este confiscată".
Există acolo două forme de confiscare. Pe de o parte, este confiscarea criminală în urma unei condamnări, în cazul celor care au comis infracţiuni. Pe de altă parte există şi confiscarea civilă pentru care nu este nevoie de o condamnare şi prin care statul poate confisca bunurile printr-un dosar civil. Banii sau bunurile confiscate merg într-un fond guvernamental folosit la finanţarea unor acţiuni publice.
Marea Britanie: Trei tipuri de confiscare
In Marea Britanie lucrurile nu au mers ca pe roate mai ales anterior anului 2002, în care a fost modificat codul penal. Peter Thomas, consilier al Ambasadei Marii Britanii la Bucureşti spune că înainte de 2002 bunurile şi averea puteau fi confiscate abia după condamnarea penală. De cele mai multe ori se confiscau doar bunurile
