Camere video şi securitate maximă, dar subiecte simple şi profesori înţelegători. Aşa a început bacalaureatul de anul acesta.

Prima probă, cea de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, s-a desfăşurat timp de trei zile. În cadrul acestei probe, elevii trebuie să demonstreze că citesc corect, cursiv şi expresiv un text literar sau nonliterar, că înţeleg mesajul textului, că pot exprima un punct de vedere printr-un discurs coerent, că folosesc corect limba literară, că pot să argumenteze un punct de vedere, etc.

În urma evaluării, elevii pot obţine unul din următoarele rezultate: utilizator experimentat, utilizator avansat, utilizator mediu. La proba de limba română nu există calificativul de începător.

"Nu am emoţii pentru că subiectele sunt destul de simple, iar profesorii evaluatori sunt din liceu, aşa că vor fi mai înţelegători cu noi", mărturiseşte Mariana, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Naţional Petru Rareş din Suceava care se pregăteşte să dea azi examenul de competenţe la limba română.

Majoritatea colegilor ei au obţinut calificativul de utilizator experimentat. Cu toate acestea statisticile arată că gradul de alfabetizare din România este de două ori mai redus faţă de media continentală, oricum ajunsă la un nivel îngrijorător. În toată Uniunea Europeană, unul din cinci tineri scrie şi citeşte greu. Citeşte mai multe aici.

Textele au fost extracte din constituţie, subiecte din istorie sau critică literară. Un model de subiect argumentativ suna în felul următor: "Dacă ai avea bani, în ce ai investi în România? Argumentează".

"Eu a trebuit să argumentez importanţa cunoaşterii geografiei unui scriitor. Mi-a plăcut subiectul pentru că sunt interesată de literatură, dar şi de viaţa scriitorilor. Am citit multe jurnale până acum şi am putut să fac referire la aceste cărţi", povesteşte Ana,